daca...

Daca ti-e dor,
spune-mi, si
te voi auzi.

Daca ma iubesti,
cheama-ma, si
te voi asculta.

Daca ma vrei,
asteapta-ma, si
voi veni!

Daca...
...cu siguranta!

iubirea un mit?

Nu ma iubesti,
de fapt, ma intreb daca
ai facut-o vreodata, sau
asa mi-a placut sa cred...?!
Mi-ai spus ca ma iubesti,
dar, daca e asa,
acum unde esti?
Ce usor e sa treci
de pe taramul iubirii
pe cel al indiferentei...
Parca mult prea usor.
Nu stiu de ce, credeam
ca intre ele exista
o prapastie mare,
atat de mare, incat
sa nu poata nimeni
trece dincolo...
Probabil, e un mit
ca oricare altul...
iar prapastia, nu exista.
Taramul iubirii
o fi si el, tot un mit?

prea departe...

Fiecare zi
a devenit un chin
ce ma mistuie
asemenea unui foc,
si ma transforma
in scrum.
Orice as face
ma trezesc
gandindu-ma 
la tine..
Iti vorbesc,
iti cer parerea.
Apoi, imi imaginez
reactia ta
la vorbele mele.
Te vad zambind
sau cateodata
mustrandu-ma,
uneori, te vad strambandu-te
alteori, ma faci sa zambesc...
Dar, ce folos...?
E doar imaginatia mea...
Tu esti departe,
mult prea departe
ca sa-ti pese...

o bucatica...?!

Vreau sa te aud,
mi-e dor sa te simt aproape.
Am nevoie de tine,
de cuvintele tale,
de tot ce-am avut...
M-ai uitat?
S-a dus iubirea ta?
N-a mai ramas nici o bucatica...?!

divizare

As vrea
sa ma pot divide
in doua,
iar partea aceea care te iubeste
sa ti-o ofer tie.
Dar mi-e teama
ca n-as mai ramane cu nimic...

stiu

Zilele trecute
ti-am simtit prezenta
mai mult ca oricand,
cu toate ca n-ai fost aici...
Zilele trecute
te-am dorit aproape
si mi-a fost dor...
Zilele trecute
ti-am simtit iubirea
care m-a invaluit
si m-a adus din nou
in bratele tale...
Zilele trecute
te-ai gandit la mine
asa cum n-ai facut-o
de mult,
si am simtit
cum ma purtai
in gandurile tale,
cum ma doreai
aproape...
Zilele trecute
stiu ca ti-a fost dor
si ti-am lipsit...

incotro?

Staruie in mintea mea
o intrebare,
la care stiu raspunsul.
E usor de spus,
dar, e-atat de greu
sa traiesc asa,
cand mintea viseaza
altfel...
Ma zbat intre doua lumi,
una care ma urca pe inaltimi
si alta care ma doboara...
Incotro voi apuca?

hoinar prin visele mele

Am adormit gandind ca
incepand de maine
il voi uita...
Apoi visam ca plang,
da, visam ca plang de dor.
Stateam langa zid
cu fata in pamant
si ochii tristi inchisi.
Apoi, am simtit ca 
vine cineva si...
l-am simtit din ce in ce mai aprope. 
Am simtit cum bratele lui
ma cuprindeau cu caldura.
Atunci am deschis ochii,
si printre lacrimi
l-am zarit!
Ma saruta, dar
fara sa-mi atinga buzele,
desi... as fi vrut...
Apoi, m-am trezit
pentru a incepe din nou
lupta uitarii.
Dar cum sa il uit
cand inca,
mai hoinareste
prin visele mele?